”Dacă te supără ceva din afară, durerea nu se datorează cauzei în sine, ci dimensiunii la care apreciezi tu situaţia; în acest sens, tu ai puterea de a anula totul.” – Marcus Aurelius

Stresul este o stare de tensiune și discomfort ce apare la persoana care se confruntă cu situații şi probleme pe care aceasta le percepe ca fiind de o importanță majoră, dificile, dureroase, presante și imposibil de rezolvat.

De cele mai multe ori, stresul apare atunci când în fața stresorilor există o discrepanță foarte mare între resursele reale ale persoanei pentru a face față situației respective și autoevaluarea negativă a persoanei, care consideră că nu deține resursele necesare pentru a soluționa situația respectivă. O gândire catastrofică privind situația cu care o persoană se confruntă, generează o stare puternică de stres.

Stresul este favorizat de prezența factorilor de stres (a stesorilor), de modul în care noi reacționăm în fața stresului (determinat de componența genetică dar și de experiențele noastre timpurii) și de resursele pe care le deținem pentru a ne confrunta cu stresul. De cele mai multe ori, stresul apare atunci când, în fața stresorilor, există o discrepanță între resursele reale pe care persoana le are pentru a rezolva situația și autoevaluarea negativă a persoanei care crede că nu deține resurse pentru a-i face față.

De exemplu, când cineva își pierde locul de muncă (factorul de stres).

Evaluarea sa, negativă, catastrofică sau - în tot cazul, nerealistă, poate fi: ,,mi-am pierdut locul de muncă, situația e foarte gravă. Dacă n-o să-mi mai găsesc alt loc de muncă? Cu ce o să-mi plătesc ratele la bancă, facturile, ș.a.m.d.? Voi acumula datorii și ce voi face? Nu văd nici o soluție, sunt terminat!” Această evaluare a situației, va duce la o stare puternică de stres.

Resursele sale reale, pot fi: o bună pregătire profesională, abilități dobândite în urma unei experiențe îndelungate de muncă, un CV consistent, existența unei a doua specializări și posibilitatea de a o exersa, etc. Persoana se va informa asupra unor locuri de muncă disponibile, a unor posibilități de angajare, își va depune CV-ul la mai multe firme și companii, va participa la interviurile solicitate și cu siguranță va obține un post.

O stimă de sine bună, încrederea în propria persoană, în abilitatea de a lua decizii și de a acționa, de a rezolva problema, precum și optimismul, pot sprijini persoana să facă față mai bine situației stresante.

Stresul are o componentă subiectivă în sensul că, ceea ce pentru unii este relaxant și la îndemână, pentru alții este dificil, chiar imposibil și stresant. Una și aceiași situație poate fi interpretată diferit de către persoane diferite, de exemplu: una dintre persoane poate interpreta o situație ca fiind indiferentă, altă persoană o poate percepe ca fiind pozitivă și chiar motivantă și alta ca fiind negativă. Mai mult decât atât, pe lângă faptul că unul și același factor nu produce stres la toți oamenii, nu generează stres nici de fiecare dată la unul și același individ. Apariția stresului depinde de dispoziția de moment a persoanei și de modul în care persoana percepe, evaluează, apreciază și acordă semnificație factorului stresant sau evenimentului  cu care se confruntă în momentul respectiv. Și iată cât adevăr putem găsi în citatul lui Marcus Aurelius, care spune că: ”Dacă te supără ceva din afară, durerea nu se datorează cauzei în sine, ci dimensiunii la care tu apreciezi situaţia; în acest sens, tu ai puterea de a anula totul.”

Factorii care pot genera starea de stres (stresorii) sunt multipli, precum:
- izolarea individului,
- modul subiectiv al unei persoane de a interpreta o situație,
- anumite evenimente care-l pot surprinde pe om nepregătit pentru a-i face față (dezastre naturale - cutremure, incendii, inundații, accident de mașină, pierderea inedită a unei persoane dragi, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, pierderea unei sume importante de bani, etc.),
- apariția diveselor obstacole în realizarea scopului,
- schimbări majore, multiple și simultane în viața unei persoane (mutarea în alt oraș, schimbarea domiciliului, a locului de muncă, a cercului de prieteni),
- stări de abuz (fizic, emoțional, sexual),
- stări de îmbolnăvire (fizică sau psihică) personală ori a unor persoane dragi,
- probleme în cuplu (infidelitate, dificultăți de comunicare, lipsa intimității, divorț, etc.),
- situații conflictuale intense și prelungite la școală ori la locul de muncă,
- dificultăţi profesionale constante (supraîncărcare, suprasolicitare, responsabilități prea mari),
- lipsa de încredere în propria persoană, nemulțumiri refritoare la aspectul fizic, la felul de a fi, etc.
- lipsuri financiare majore,
- lipsa timpului.

Reacțiile care apar în situații de stres sunt, de asemenea, variate. De ex.:
- tulburări ale somnului,
- modificarea apetitului alimentar,
- fumat excesiv,
- consum crescut de alcool,
- palpitații,
- transpirații,
- amețeli,
- dureri de cap,
- stare generală de rău, oboseală,
- scăderea sistemului imunitar și apariția unor alergii, a unor răceli, etc.
- scăderea capacității de concentrare,
- blocaje ale gândirii,
- tulburări ale vorbirii,
- iritabilitate crescută,
- comportamente agresive,
- diminuarea creativității,
- scăderea motivației,
- pierderea interesului pentru hobby-uri,
- scăderea interesului pentru prieteni, pentru serviciu sau pentru cuplu,
- scăderea randamentului școlar sau la locul de muncă,
- subestimare, neîncredere în propria persoană și în propriile capacități,
- dificultatea de a lua decizii,
- dificultatea de a rezolva probleme,
- gânduri negative despre sine, lume și viață,
- tristețe - până la depresie, etc.

Stresul are o dublă determinare: una generată de factorii amintiți anterior și alta generată de modul în care individul interpretează situația. Acest lucru înseamnă că noi avem posibilitatea, dar și responsabilitatea de a schimba totul, așa cum spunea Marcus Aurelius în citatul de la început.

Iată și câteva modalități de management al stresului:
- renunțați la dorința de a fi perfect;
- renunțați la a vă simți responsabili pentru tot ce fac cei din jurul vostru;
- stabiliți-vă scopuri și obiective realiste, pe care le puteți atinge;
- fixați-vă limite și priorități;
- identificați factorii care vă generează starea de stres;
- anticipați perioadele stresante și identificați soluții pentru a nu ajunge în acea situație (un plan);
- exprimați-vă emoțiile cu sinceritate, dar fără a-i acuza sau răni pe ceilalți;
- comunicați pozitiv cu oamenii;
- rezolvați conflictele imediat când apar;
- rugați-vă;
- dozați-vă timpul atât pentru activitățile obligatorii, cât și pentru cele opționale;
- implicați-vă în activități de relaxare;
- solicitați ajutorul de specialitate când întâmpinați dificultăți;
- socializați cu semenii;
- practicați un sport;
- consumați moderat excitante ale sistemului nervos;
- implicați-vă în hooby-urile și pasiunile voastre;
- bucurați-vă de realizările voastre.

Spre deosebire de starea de distress, despre care am vorbit până acum și care are efecte negative asupra sănătății, mai există și un eustress care este stresul generat de stimuli plăcuți ai mediului și mobilizează resursele individului, având consecințe plăcute și generând trăiri plăcute persoanei. De exemplu: organizarea unei petreceri, a propriei nunți, etc.

În prevenirea stresului, este deosebit de important să găsim un echilibru între diferitele sarcini ale vieții și din când în când să ne extragem din tumultul vieții cotidiene, pentru a ne da voie să ne implicăm în activități relaxante, care aduc bucurie sufletului nostru și care ne încarcă cu energie.

În gestionarea stresului, este deosebit de important să identificăm agentul stresant, care, uneori,  poate fi chiar stilul nostru de viață, să evaluăm într-un mod realist gravitatea acestuia, să identificăm alte situații asemănătoare pe care am reușit să le gestionăm în trecut, precum și resursele pe care le-am accesat în acest sens și să privim fiecare situație în parte ca e o provocare pe care viața ne-o scoate în cale și pe care o putem soluționa. De asemenea, o stimă de sine pozitivă, încrederea în propria persoană și în propriile capacități de a lua decizii, de a acționa și de a rezolva probleme, precum și optimismul, pot să sprijine persoana în situația de stres.

A elimina stresul întru totul din viața noastră este un scop nerealist și imposibil de atins. Studiile Universității din Hawaii arată că starea de stres a celor din jurul nostru poate fi contagioasă, precum o răceală și că nu suntem imuni la stres, însă contează felul în care fiecare dintre noi răspundem la factorii de stres.

Angela Plăcintar,
Psiholog și psihoterapeut adlerian