Ce este manipularea?

Manipularea reprezintă un proces prin care o persoană îşi urmăreşte propriile interese în detrimentul celuilalt, apelând la tehnici ascunse, înşelătoare şi abuzive, în vederea controlării şi schimbării percepţiei, credinţelor, emoţiilor şi acţiunilor altei persoane, care este vulnerabilă din punct de vedere psihologic, astfel încât să-şi atingă interesele personale, să dobândească sentimentul de control, de putere şi de superioritate asupra acesteia.

 

Care sunt comportamentele care ţin de manipulare?

Privind unii la alţii, putem observa cu uşurinţă că fiecare persoană are propriile sale nevoi şi dorinţe, pe care se străduieşte să şi le împlinească, în acord cu valorile, preferinţele şi convingerile sale despre sine, lume şi viaţă. Întrucât omul este o fiinţă socială, care relaţionează cu alţi oameni, scopul său este să reuşească să îşi îndeplinească nevoile şi dorinţele şi în cadrul relaţiilor pe care le are: profesionale şi de colegialitate, de prietenie, de cuplu şi familiale.


Este firesc ca fiecare om să dobândească un anumit grad de satisfacţie şi de bunăstare, indiferent că este singur, sau în relaţia cu alţi oameni, iar acest lucru nu trebuie să fie pus în legătură cu manipularea. Ceea ce are legătură cu manipularea, este situaţia în care o persoană nu are suficientă încredere în sine şi în cei din jur, astfel încât să dobândească ceea ce are nevoie, dacă acţionează normal, astfel că se foloseşte de tot felul de tehnici de manipulare, care aduc prejudicii personale celor din jur. Pentru a obţine control, siguranţă, putere şi superioritate asupra altei persoane, foloseşte şantajul emoţional, abuzul – sub diversele lui forme, pedeapsa, răzbunarea, exagerează situaţiile şi emoţiile, denaturează realitatea, foloseşte minciuna, îi ignoră, îi critică sau îi ia în derâdere celuilalt nevoile, dorinţele, preferinţele, caracteristicile, sensibilităţile, opiniile, credinţele, deciziile, acţiunile şi limitele personale, îi induce sentimente de inferioritate, precum şi sentimente de vinovăţie, caută să-l schimbe pe cel de lângă el după ,,chipul şi asemănarea sa” şi să-l determine să trăiască în acord cu credinţele, valorile, nevoile şi dorinţele sale. Iar unde sunt prezente astfel de abordări între două persoane, vorbim nu numai despre manipulare, ci şi despre relaţii toxice.

 

Cum îţi dai seama că eşti manipulat?

Realizezi acest lucru, atunci când constaţi că faci lucruri care îţi aduc prejudicii personale - pe care în mod firesc nu le-ai fi făcut, când eşti condiţionat să faci sacrificii şi renunţi la ceea ce îţi aduce o stare de bine şi de bucurie, când ţi se repetă în mod constant că nu eşti suficient de ..., când ţi se iau în derâdere sau ţi se ignoră nevoile şi limitele personale, când constaţi că tot mai puţin este vorba despre tine şi din ce în ce mai mult despre cel de lângă tine, când te simţi epuizat psihic, fizic şi emoţional - ca urmare a strădaniei de a-i face celuilalt pe plac, când te simţi confuz şi începi să te îndoieşti de raţiunea şi de faptele tale, când nimic din ,,cine” şi ,,cum” eşti nu este în regulă, când eşti cuprins de sentimente de ruşine şi de vinovăţie - deşi nu ar fi cazul, când eşti cuprins de tristeţe şi de teamă, când îţi pierzi echilibrul psihic şi emoţional, când ai vrea să pleci dar nu mai ai curaj şi nici încredere în tine, când simţi că îţi pierzi identitatea şi că te diluezi în personalitatea celuilalt - până te pierzi pe tine în cel de lângă tine.

 

Care sunt caracteristicile persoanelor vulnerabile în faţa manipulării?

Fiecare persoană prezintă cel puţin o caracteristică care o face să fie vulnerabilă în faţa manipulării unor persoane care sunt ghidate de astfel de comportamente toxice, dar nu toate persoanele ajung să cadă pradă manipulării unor astfel de persoane, în mod constant. Iată care sunt caracteristicile persoanelor vulnerabile de-a intra în relaţii toxice şi de-a cădea pradă, în mod constant, manipulării acestora:

  • Lipsa încrederii în propria persoană și în puterile sale personale, cu pesimism, cu credinţa că puterea vieţii personale se află în exteriorul fiinţei sale (locus control extern), cu ezitare, cu sensibilitate crescută la critici şi etichete negative, cu pretenţii scăzute, cu dificultatea de-a primi complimente şi daruri, cu dificultatea de a-şi conştientiza valoarea de fiinţă umană, de-a se simţi mândră de realizările personale şi de-a vorbi despre propria persoană într-o manieră pozitivă, cu sentimente de inadecvare în relaţia cu cei din jur.
  • Masochism, cu sentimente frecvente de vinovăție, cu toleranţă crescută faţă de comportamentele abuzive, cu strădania de-a înţelege logic comportamentele inadecvate ale celor din jur faţă de sine şi cu tendința de-a le justifica, însoţite de gândul că persoana sa merită un tratament negativ deoarecea greşit, deoarece nu este suficient de ..., pentru că nu a făcut un lucru suficient de bine şi că nu s-a străduit suficient de mult.
  • Dependenţă emoţională de alte persoane, sentimente constante de plictiseală și de gol interior, dificultăți în a găsi satisfacție în afara relației și în singurătate, cu dependență de alcool, droguri sau nicotină şi/sau cu comportamente compulsive precum workaholism, mâncatul excesiv, jocuri de noroc sau activități sexuale nedisciminatorii.
  • Teama de respingere și de abandon, cu nevoia de perfecţionism, cu dificultăţi în a cere sprijin, cu nevoia de-a obține confirmările și validările altora pentru propriile alegeri, decizii şi acțiuni, cu tendinţa de-a face celuilalt pe plac, cu generozitate şi amabilitate exagerată, cu tendinţa de-a face sacrificii personale, cu dificultatea de a spune ,,Nu” şi de-a stabili limite şi graniţe sănătoase în relaţia cu cei din jur, cu dificultatea de exprimare a sentimentelor personale, cu teama de reacţiile negative ale celorlalţi, slab control emoţional şi dificultăți în comunicarea cu persoanele autoritare.
  • Un sine slab diferenţiat de cei din jur, cu confuzie în ceea ce priveşte identitatea proprie şi sensul vieţii, cu dependenţă de părerile celorlalţi, cu preocupare vizavi de opiniile altora în ceea ce privește propria persoană, cu grad mare de influenţabilitate, cu tendința de a renunţa cu ușurință la propria opinie în favoarea opiniei altei persoane, sau la propriile activităţi în favoarea dorinţelor egoiste ale celor din jur, cu tendinţa în a se contopi cu celălalt şi a se pierde pe sine în cel de lângă el.
  • Naivitate, cu dificultatea de-a rămâne o perioadă detaşat pentru a cunoaşte o persoană şi a-i acorda încredere moderat, cu impulsivitate şi acordarea exagerată şi rapidă a încrederii în celălalt, încredere în ceea ce spune cealaltă persoană, fără a observa dacă ceea ce spune ea se şi corelează cu ceea ce face - cu faptele sale, credinţa că oamenii nu fac rău dacă tu faci bine, că cei din jur sunt corecţi şi cinstiţi.

    Ce poţi face pentru a ieşi din matrixul relaţiilor toxice şi al jocurilor manipulării?

Întâi de toate, este necesar să conştientizezi şi să accepţi faptul că te afli prins în această realitate, care îţi aduce prejudicii personale şi să îţi recunoşti partea de contribuţie, prin faptul că ai acceptat ca unele lucruri să se întâmple. Apoi, este necesar să devii în măsură să recunoşti diverse tehnici de manipulare pentru a şti cum să le întâmpini şi să poţi sta drept în faţa lor, fără să cedezi, iar în acelaşi timp, să te distanţezi cât mai mult de persoanele care folosesc manipularea, atunci când se poate, şi nu să intri în relaţie cu ele. Te poţi desprinde din jocurile personelor care manipulează, doar prin acţiune - care vine o dată cu autocunoaşterea şi apoi cu dezvoltarea personală.

 

P.S. Dacă ţi-a plăcut articolul, te invit să te abonezi la newsletter, aici: 


Psiholog şi psihoterapeut,
Angela Plăcintar